Stenoza arterelor carotide: riscuri si complicatii
Stenoza arterelor carotide: riscuri si complicatii
Stenoza arterelor carotide: riscuri si complicatii
Stenoza sau boala arterelor carotide (numită și stenoza carotidiană) este una dintre cele mai grave afecțiuni care pot provoca decesul pacienților cu boli cardiovasculare. Arterele carotide sunt două vase de sânge importante, care aprovizionează creierul cu sânge oxigenat, un proces esențial pentru funcțiile acestui organ, cum ar fi gândirea, vorbirea sau funcțiile motorii.
Boala arterelor carotide sau stenoza carotidiană este similară cu ateroscleroza coronariană: pe pereții arterelor se depun substanțe grase sub formă de plăci sau depozite de colesterol. Acestea îngroașă pereții arterelor și implicit le îngustează, împiedicând sângele să circule corect.
Stenoza poate fi moderată, caz în care sunt afectate doar parțial funcțiile neurologice (pierderi de memorie, dificultăți de vorbire) sau se poate complica sub formă de ocluzie a arterei carotide, caz în care aceasta este blocată complet și apare riscul de accident vascular cerebral (AVC).
Accidentul vascular cerebral poate provoca decesul pacientului sau pierderea definitivă a anumitor funcționalități, paralizia fiind cea mai comună dintre complicații. Efectele pe termen lung ale unui AVC depind de timpul în care se intervine de urgență asupra problemei. Dacă pacientului i se restabilește fluxul sangvin în mai puțin de 3 ore, șansele ca acesta să se refacă în totalitate după AVC sunt mai mari.
De reținut că ateroscleroza este principala cauză a stenozei carotidiene. Aceasta se referă la acumularea de plăci, care sunt depozite de grăsimi, colesterol, calciu și alte substanțe din sânge, pe pereții interni ai arterelor. Aceste plăci pot reduce fluxul sangvin sau pot deveni suficient de mari pentru a bloca complet o arteră. De asemenea, plăcile pot deveni fragile și se pot rupe, ceea ce duce la formarea unui tromb (cheag de sânge) care întrerupe fluxul sangvin.
Care sunt factorii de risc pentru stenoza carotidiană?
Principalul factor de risc în cazul acestei afecțiuni este vârsta, în general peste 60 de ani. De asemenea, s-a observat că în intervalul de vârstă 60‑75 de ani, există un risc mai mare în cazul bărbaților, iar la peste 75 de ani, riscul este mai mare în cazul femeilor. Să nu uităm că arterele devin mai puțin flexibile și sunt mai predispuse la deteriorare odată cu înaintarea în vârstă.
Alți factori de risc sunt:
Fumatul
Nicotina poate irita stratul care căptușește pereții interiori ai arterelor. Fumatul, totodată, poate crește ritmul cardiac și tensiunea arterială.
Hipertensiunea arterială
Presiunea excesivă a sângelui exercitată pe pereții arterelor poate să slăbească vasele de sânge și le poate face mai vulnerabile, mai ușor de lezat.
Valorile crescute ale colesterolului
Nivelurile prea mari ale lipoproteinelor cu densitate scăzută (colesterolul LDL sau cel rău) și valorile mari ale trigliceridelor (o altă grăsime din sânge) provoacă acumularea de plăci ateromatoase.
Diabetul și rezistența la insulină
Diabetul scade capacitatea corpului de a procesa grăsimile în mod eficient, punând bolnavul în fața unui risc mai mare de a suferi de hipertensiune arterială și de ateroscleroză.
Obezitatea
Excesul ponderal îți crește șansele de a avea hipertensiune arterială, ateroscleroză și diabet.
Sedentarismul
Faptul că o persoană nu face exerciții fizice ori alt gen de mișcare în mod regulat contribuie la afecțiunile care îi deteriorează arterele, inclusiv la hipertensiunea arterială, la diabet și la obezitate.
Inflamația
Se crede că și inflamația joacă un rol în dezvoltarea și progresia aterosclerozei. Infecțiile sau alte stări inflamatorii pot contribui la deteriorarea vaselor de sânge și la formarea plăcilor.
Factorii genetici
Antecedente familiale de ateroscleroză sau stenoză carotidiană reprezintă, de asemenea, un risc. Adică, riscul unui om de a suferi de boala arterelor carotide este mai mare dacă o rudă a avut ateroscleroză sau boală arterială coronariană.
Ce complicații poate provoca stenoza carotidiană?
Boala arterelor carotide cauzează aproximativ 10‑20% dintre accidentele vascular cerebrale. Un AVC este o urgență medicală care poate lăsa pacientul cu leziuni cerebrale permanente și cu slăbiciune musculară. În cazuri severe, un AVC poate fi fatal.
Boala arterelor carotide poate duce la un accident vascular cerebral prin:
Reducerea fluxului sangvin
O arteră carotidă poate să se îngusteze atât de mult din cauza aterosclerozei, sângele nu este într-o cantitate suficientă pentru a ajunge la unele porțiuni ale creierului pacientului.
Plăci ateromatoase desprinse sau rupte
O bucată de placă de aterom se poate desprinde sau rupe și poate să circule până la arterele mai mici din creierul pacientului. Fragmentul de plăci de aterom se poate înțepeni în una dintre aceste artere mai mici, creând un blocaj care întrerupe alimentarea cu sânge într-o anumită parte a creierului.
Un blocaj cauzat de un cheag de sânge
Unele plăci ateromatoase sunt predispuse să se crape și să formeze suprafețe neregulate pe peretele arterelor. Corpul pacientului reacționează la acestea ca și când ar fi o leziune și trimite acolo globule sangvine care ajută procesul de coagulare în acea zonă. Rezultatul poate fi un cheag mare de sânge (tromb) care blochează sau care încetinește circulația sângelui înspre creier, cauzând un accident vascular cerebral.
Cum se poate preveni stenoza carotidiană?
Stenoza carotidiană poate fi prevenită printr-un stil de viață sănătos și gestionarea factorilor de risc.
Iată câteva strategii eficiente:
Menținerea unei diete sănătoase
Adoptarea unei alimentații bogate în fructe, legume, cereale integrale și acizi grași Omega-3 poate ajuta la reducerea colesterolului și la prevenirea acumulării de plăci în artere. Limitarea consumului de grăsimi saturate (din untură, unt, smântână, carne grasă etc.), grăsimi trans (în prăjeli, în unele margarine, produse de patiserie etc.) și zahăruri adăugate este de asemenea importantă.
Exercițiile fizice regulate
Activitatea fizică regulată, cum ar fi mersul pe jos sau pe bicicletă, înotul, boxul, dansul etc. poate îmbunătăți sănătatea inimii și a vaselor de sânge, reducând astfel riscul de stenoză carotidiană. Recomandările generale sugerează cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână. Dacă ai anumite boli cronice, întreabă mai întâi medicul ce fel de activitate fizică e mai potrivită pentru tine.
Controlul greutății corporale
Menținerea unei greutăți sănătoase poate reduce presiunea asupra inimii și vaselor de sânge, inclusiv arterelor carotide. Să te menții la o greutate corporală potrivită pentru înălțimea și vârsta ta se face printr-o combinație de alimentație adecvată și mișcare. Dacă ai kilograme în plus și nu ai idee cum să te apuci să slăbești sănătos, cere sfatul medicului de familie.
Evitarea fumatului
Fumatul este un factor major de risc pentru foarte multe boli, inclusiv pentru dezvoltarea stenozei carotidiene, deoarece afectează structura și funcția vaselor de sânge. Renunțarea la fumat poate îmbunătăți semnificativ sănătatea arterelor. Dacă ești fumător de mulți ani, poate fi greu să te lași de unul singur, însă medicul de familie ar putea să te ajute cu sfaturi și cu prescrierea unor medicamente.
Controlul tensiunii arteriale
Hipertensiunea arterială poate accelera procesul de ateroscleroză, ceea ce poate duce la stenoză carotidiană. Este important ca după vârsta de 45 de ani să începi să îți monitorizezi tensiunea arterială (poți merge la farmacie să ți se ia tensiunea regulat sau îți poți cumpăra un tensiometru pe care să-l folosești acasă), iar dacă ai fost diagnosticat cu hipertensiune, urmează indicațiile medicului în ce privește mâncarea, exercițiile fizice și medicamentele, dacă ți-au fost prescrise.
Gestionarea diabetului
Diabetul este o boală care trebuie gestionată eficient pentru a preveni sau a întârzia complicațiile asociate cu acesta, care nu sunt puține, iar unele sunt extrem de grave. Printre altele, nivelurile ridicate ale zahărului în sânge pot deteriora vasele de sânge și pot crește riscul de stenoză carotidiană. De aceea, dacă ai diabet, ia-ți medicamentele așa cum ți-au fost recomandate și respectă sfaturile pe care ți le-a dat medicul tău în ce privește alimentația zilnică și mișcarea, precum și evaluările periodice. Deși mulți oameni consideră diabetul o boală pe viață, aceste poate intra în remisiune dacă pacientul este conștiincios și se tratează ca la carte.
Monitorizarea și tratamentul nivelurilor de colesterol
Nivelurile ridicate de LDL, acel colesterol rău, contribuie la formarea plăcilor în artere. Monitorizarea și gestionarea nivelurilor de colesterol printr-o alimentație adecvată, cu mia puține grăsimi nesănătoase și mai puțin zahăr, exerciții fizice regulate și, dacă este necesar, medicamente, sunt esențiale. Unele persoane își pot ține colesterolul la niveluri sănătoase doar prin alimentație și mișcare, în timp ce altele au nevoie și de hipolipemiante. Dacă ai fost diagnosticat cu dislipidemie sau hipercolesterolemie, ascultă sfatruile medicului pentru a-ți corecta valorile.
Consultarea regulată a medicului
Vizitele regulate la medic sunt importante pentru monitorizarea stării de sănătate generale și a factorilor de risc pentru stenoză carotidiană. Aceasta poate include evaluări periodice ale stării vaselor de sânge, mai ales pentru persoanele aflate la risc de această afecțiune. Din păcate, multe persoane neglijează acest aspect, considerând că dacă au fost o dată la medic, e suficient, ceea ce este foarte departe de adevăr. Când e vorba de boli cu efecte grave, e important ca pacientul să fie conștient că trebuie să meargă regulat la medic pentru a fi monitorizat și pentru a i se prelungi sau schimba tratamentul în cazul în care nu funcționează.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic - Carotid Artery Disease (Carotid Artery Stenosis)
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/16845-carotid-artery-disease-carotid-artery-stenosis
The Lancet - Cardiovascular risk of carotid atherosclerosis: global consensus beyond societal guidelines
https://www.thelancet.com/journals/langlo/article/PIIS2214-109X(20)30132-7/fulltext
Studiul „Cardiovascular risk of carotid atherosclerosis: global consensus beyond societal guidelines”, apărut în The Lancet, VOLUME 8, ISSUE 5, E625-E626, MAY 2020, DOI:https://doi.org/10.1016/S2214-109X(20)30132-7, autori: Jin Hyun Joh, Sungsin Cho
Te-ar mai putea interesa și...
